Traducere proastă sau client dificil?

traduceri

Ce poate fi mai greu de atât, decât să pui în balanță și să încerci să gestionezi nemulțumirea clientului față de cuvântul și munca traducătorului? Cum se poate ieși dintr-o astfel de situație? Cine are dreptate?

Din experiența mea de până acum, nu se poate ieși decât cu pierdere de bani, timp și nervi: banii pe traducere, dacă clientul nu mai plătește restul de bani, iar traducătorul este plătit, sau bani pentru revizuirea primei traduceri, timpul cu gestionarea comenzii, nervi distruși că a apărut o astfel de situație.

Bun, să le luăm pe rând.

Cum aflăm cine are dreptate? Un client, oricât ar fi de dificil, dacă traducerea ar fi foarte bună, nu prea ar trebui să comenteze. Și știu, chiar am avut clienți dificili. Am avut clienți care au criticat traduceri pe care eu le-am considerat bune, dar când mi-au lăudat aceeași traducere făcută în altă limbă străină, de alt traducător, adică aceiași oameni au apreciat și valoarea unei traduceri, înseamnă că pe undeva poate au avut dreptate.

Dar acum, nu putem arunca cu roșii în traducător chiar așa repede. Trebuie să se țină cont de timpul în care a tradus, că dacă i-am dat termen scurt și nu am fost realiști, iar el a vrut să facă tot posibilul, asta e, poate nu a putut să aloce timp necesar pentru o traducere mai pretențioasă.

Așa că, parțial și clientul are dreptate, parțial și traducătorul are dreptate. Nu aduc în discuție faptul că unii traducători fac greșeli grave de exprimare și gramatică, am mai întâlnit cazuri, am oprit colaborarea după prima comandă, am redat traducerea altcuiva cu scuze clientului. Nu știu ce aș putea să le transmit unor astfel de traducători, doar că, ori ar trebui să pună mâna pe carte să-și îmbunătățească limba, ori să lase baltă meseria asta. Se mint pe ei, mint și pe alții.

Un prim pas ar fi revizuirea traducerii de către traducătorul care a tradus. Dacă tot nu e mulțumit clientul, înseamnă că traducătorul a fost puțin depășit de termenii solicitați sau de domeniul de traducere, astfel încât traducerea trebuie dată altui traducător la revizuit. Dacă nici acum nu e bine, atunci avem de-a face cu cel mai dificil client.

Și totuși, poate fi bună o traducere și pentru cel mai dificil client? Poate, desigur. Dar asta înseamnă că este mai mult o preferință pentru un anumit stil de traducere a clientului respectiv, nefiind vorba despre o greșeală propriu-zisă de traducere.

Cel mai exemplificativ caz este domeniul vânzărilor. De exemplu, avem de tradus un catalog de produse sau un site, în care mesajul este de a îndemna clientul să cumpere. Ei, traducătorul traduce textul, considerând că a transmis mesajul corect. Dar, pe astfel de texte se poate lucra oricând, clientul poate stiliza cât vrea textul ca să apară cum vrea el, însă de cele mai multe ori, clientul vrea ca traducătorul să facă acest lucru, el vrea ca traducătorul să cuprindă și mesajul, să și stilizeze textul astfel încât să ”vândă”.

Și acum, cea mai bună întrebare: cine trebuie să facă asta, clientul sau traducătorul? Clientul care știe cel mai bine ce vrea să transmită publicului despre produsele lui, traducătorul care cunoaște limba și știe cum să traducă? Eu aș zice că e treaba clientului să stilizeze textul până are exact forma pe care și-o dorește, dar sunt însă clienți care nu mai vor să muncească deloc pe o traducere pentru care plătesc deja. Și poate ei nu se pricep să scrie, să stilizeze, dar știu că totuși se putea și mai bine. Ideal ar fi să traducă cineva specializat chiar pe domeniul respectiv, dar cât de specializați pe domenii și subdomenii pot fi și traducătorii?

Sunt multe de spus pe acest subiect și parcă e o discuție de genul celor după care nu se ajunge niciodată la un rezultat.

Mă gândesc acum la traducerea unor cărți delicioase, pe care citindu-le n-ai zice că sunt niște traduceri, ai zice că însuși autorul a scris în toate limbile pământului. Dar avem de-a face aici cu traducători talentați în domeniul literar, care fac în special astfel de traduceri. Și bine fac, căci o fac atât de frumos. Nu știu dacă sunt și remunerați pe măsura muncii lor, dar deja intrăm într-o altă discuție.

Când e de vină traducătorul?

*când depășește cu mult termenul în care a promis că trebuie să traducă și deja am enervat clientul.

*când se vede că a tradus textul doar ca să fie tradus, fără o minimă revizuire. Chiar dacă nu a tradus cu google, dar nici nu și-a dat silința să fie mai bine.

*când nu vrea să-și revizuiască traducerea, chiar dacă clientul o cere.

*când nu ține cont de sfaturile clientului cu privire la o anumită preferință pentru traducere.

Când e de vină clientul?

*când nu știe exact ce vrea și ce îi place și vrea să schimbăm de „n” ori o frază.

*când după toate modificările solicitate, tot nu vrea să plătească.

*când spune că nu e bine, deși din 100 de pagini a găsit în câteva locuri litere lipsă.

*când nu înțelege de ce susținem că traducerea e corectă. Da, am avut cazuri când unii clienți pretindeau să traducem altfel, adică cu greșeli gramaticale și de exprimare.

Plătim traducătorul dacă nu mai vrea să plătească clientul?

Eu am plătit întotdeauna dacă textul tradus a fost totuși conform. Dacă nu au fost greșeli de traducere, gen google translate, dacă am văzut că este un text muncit, am plătit. Chiar dacă au fost totuși greșeli de traducere, dacă s-au strecurat termeni eronați, dacă a scârțâit pe alocuri exprimarea, dacă am pierdut timp și nervi. Am plătit. Așa mi se pare corect. Am ieșit pe pierdere? Evident că da. Dar mi-am asumat greșeala de management și ghinionul de a da peste un client dificil, cu speranța că voi acoperi paguba printr-o altă comandă.

Vă doresc tuturor clienți fericiți și cât mai multe laude pentru traduceri bine făcute! J

Cristina Ciocoiu

Share This:

Be the first to comment on "Traducere proastă sau client dificil?"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*